Dumnezeu iubea omul peste măsură
din coastă i-o meşteri pe Eva,
văzu că bărbatului i se pare puţin –
astfel că din orz îi pregăti berea.
Îl înţesă-încâlci cu bicele ameţelii
şi dădu cuvinte, ca oamenii să cânte.
La început a fost berea,
apoi apăru cuvântul –
din bere lumea-ntreagă purcese.
Acum searbădă pare
primara-nfăţişare
a lumii pestriţe
cercetează în Pasvalys* –
şi berii te roagă,
acolo unde taurul
sare din herbul oraşului,
turmentat de-a binelea, iar după el goneşte
gloata – fie la Paşti, fie la Sfânta Treime –
beau, se hărţuiesc fericiţi –
toate astea bere înseamnă!
Toate astea – sunt otova bere!...